alienáţie

s. f. (sil. -li-e-, -ţi-e), art. alienáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. alienáţiei; pl. alienáţii

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Look at other dictionaries:

  • alienaţie — ALIENÁŢIE s.f. (livr.) Termen generic pentru orice boală mintală; nebunie, demenţă. [pr.: li e ] – Din fr. aliénation, lat. alienatio [mentis]. Trimis de ana zecheru, 03.01.2003. Sursa: DEX 98  ALIENÁŢIE s. v. nebunie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • demenţă — DEMÉNŢĂ, demenţe, s.f. Alienaţie mintală; nebunie. Demenţă precoce = formă de schizofrenie care apare la tineri. Demenţă senilă = demenţă care progresează odată cu vârsta. ♦ fig. Surescitare intensă. – Din fr. démence, lat. dementia. Trimis de… …   Dicționar Român

  • nebunie — NEBUNÍE, nebunii, s.f. 1. Pierdere a judecăţii din cauza unei boli mintale; demenţă, alienaţie mintală. ♢ loc. adv. (fam.) La nebunie = foarte mult, enorm. 2. Lipsă de judecată dreaptă, de minte, de cumpănire; nechibzuinţă, nesocotinţă, prostie.… …   Dicționar Român

  • mintal — MINTÁL, Ă, mintali, e, adj. 1. Care aparţine minţii, privitor la minte. ♢ Alienaţie mintală = nebunie. Debil mintal = persoană care prezintă întârzieri sau opriri în dezvoltarea facultăţilor psihice. 2. Care se face în minte. [var.: mentál, ă adj …   Dicționar Român

  • frenopatie — FRENOPATÍE s.f. (med.) Formă de alienaţie mintală. [gen. iei. / < fr. phrénopathie]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  FRENOPATÍE s. f. formă de alienaţie mintală. (< fr. phrénopathie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • acromanie — ACROMANÍE s.f. (Rar) Grad extrem de nebunie. – Din fr. acromanie. Trimis de ana zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX 98  acromaníe s. f. (sil. cro ), art. acromanía, g. d. art. acromaníei; pl. acromaníi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: D …   Dicționar Român

  • alienare — ALIENÁRE, alienări, s.f. 1. (jur.) Acţiunea de a aliena; înstrăinare a unui bun. 2. (fil.) Înstrăinare. 3. (med.; în sintagma) Alienare mintală = nebunie. [pr.: li e ] – v. aliena. Trimis de ana zecheru, 03.01.2003. Sursa: DEX 98  ALIENÁRE s. 1 …   Dicționar Român

  • alienat — ALIENÁT, Ă, alienaţi, te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care suferă de o boală mintală; nebun, dement. [pr.: li e ] – Din fr. aliéné, lat. alienatus. Trimis de ana zecheru, 03.01.2003. Sursa: DEX 98  ALIENÁT adj., s. 1 …   Dicționar Român

  • bolânzie — BOLÂNZÍE s. v. alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • căpială — CĂPIÁLĂ, căpieli, s.f. (Rar) Cenuroză, căpiere, capie. [pr.: pi a ) – Căpia + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CĂPIÁLĂ s. v. cenuroză. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  CĂPIÁLĂ s. v. alienare, alienaţie,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.